bàttiri
passatu
battemu
battìstivu
batteru
mpirfettu ndi.
battèvamu
battèvavu
battèvanu
mpirfettu cung.
battissi
battissi
battissi
battìssimu
battìssivu
battìssiru
futuru
battiremu
battiriti
battirannu
cundiziunali
battirìa
battirivi
battirìa
battirìamu
battirìavu
battirìanu
participiu
aviri battutu
agg.: battutu
Traina (1868)
Bàttiri.
- v. a. Dar busse, percosse: battere.
- battiri a la porta: picchiare.
- lu suli batti a una banna: il sole batte in un luogo, ci dà, colpisce.
- battiri li manu: batter le mani, applaudire.
- battiri lu tempu, in musica: batter il tempo.
- a battiri giustu: ad azzeccarvi, esattamente.
- 'ntra un battiri d'occhi: in un batter d'occhi, in un batti baleno, in un istante.
- battirisilla: battersela, svignarsela.
- Il picchiare che fa il legatore ciascuna mano di fogli col martello: battere.
- battiri l'ali: batter l'ali, volare.
- battiri sempri 'na cosa, ovvero batti martinu sutta lu piru o sutta lu pedi di piru: e dagli o dagli, picchia e martella, insistere non cessar di ripetere le cose dette o fatte.
- battiri la ritirata: batter la ritirata, ritirarsi i soldati; e si usa anco del ritrarsi da un impegno.
- battiri munita: batter moneta, coniarla.
- Rintuzzare, persuadere: p. e. tantu battivi fina chi dissi sì: dagli, picchia e mena finchè disse sì.
- jiri pri battiri ed essiri battutu o cui va pri battiri iddu è battutu: tal si pensa scaldare che s'arde. (Bonagg. Urbicianni), far come i pifferi di montagna che andarono per suonare e furono suonati; avvenir al contrario del come uno si era prefisso.
- T. di giuoco e specialmente del Tresette. Far segno di buttar la migliore: picchiare.
- battiri sempri 'na strata: batter sempre una strada, far sempre quella strada.
- battiri li matarazza: sprimacciarle.
- T. magn. Batter il ferro caldo sull'incudine: mazzicare, massellare. P. pres. battenti: battente. P. pass. battutu: battuto.
- Picchiato.
- Mazzicato, massellato.
La vuci di Traina veni dû
Wikisource Talianu
e veni pubblicata sutta la licenza
CC BY-SA 4.0.