Chiù dâ Palora

incantari  {verbu}

EN:   bewitch

IT:   incantare

puisìa:

  • ed io restu ncantatu,
    quandu 'u silenziu cunda li nottati,
    penzandu a lu passatu
    chi non torna.
    Penzandu sulu a tia
    chi pe st'anima fusti 'u megghiu focu,
    focu ch'io mi sentia
    vrusciara mpettu.
    ("Quandu voi mu mi vidi", Curcio)

incantari

prisenti

incantu

incanti

incanta

incantamu

incantati

incàntanu

mpirativu

--

incanta

incantassi

incantamu

incantati

--

passatu

incantai

incantasti

incantau

incantamu

incantàstivu

incantaru

mpirfettu ndi.

incantava

incantavi

incantava

incantàvamu

incantàvavu

incantàvanu

mpirfettu cung.

incantassi

incantassi

incantassi

incantàssimu

incantàssivu

incantàssiru

futuru

incantirò

incantirai

incantirà

incantiremu

incantiriti

incantirannu

cundiziunali

incantirìa

incantirivi

incantirìa

incantirìamu

incantirìavu

incantirìanu

girunniu

incantannu

participiu

aviri incantatu

agg.:   incantatu


Traina (1868)

Incantari.

  • v. a. Far prestigi o malie per via di parole o canto: incantare.
  • Sorprendere con piacevole meraviglia, far rimanere sospeso: incantare. P. pass. incantatu: incantato.
  • E si dice pur di cosa che o non si rinvenga o non venga a fine.

La vuci di Traina veni dû Wikisource Talianu e veni pubblicata sutta la licenza CC BY-SA 4.0.