Chiù dâ Palora

gòdiri  {verbu}

SC:   godiri, gudiri

EN:   enjoy

IT:   godere

puisìa:

  • Quantu godi 'na donna maritata!
    Ch'haju a gudiri iu povira figlia!
    A la matina di la bellivata
    Mi pignuraru lu frenu e la briglia,
    Di sbirri 'a casa mi vitti adurnata,
    Cu' mi detti lu mulu si lu piglia.
    ("Canti", n. 480, Pitrè)

gòdiri

prisenti

godu

godi

godi

gudemu

guditi

gòdunu

mpirativu

--

godi

gudissi

gudemu

guditi

--

passatu

gudivi

gudisti

gudìu

gudemu

gudìstivu

guderu

mpirfettu ndi.

gudeva

gudevi

gudeva

gudèvamu

gudèvavu

gudèvanu

mpirfettu cung.

gudissi

gudissi

gudissi

gudìssimu

gudìssivu

gudìssiru

futuru

gudirò

gudirai

gudirà

gudiremu

gudiriti

gudirannu

cundiziunali

gudirìa

gudirivi

gudirìa

gudirìamu

gudirìavu

gudirìanu

girunniu

gudennu

participiu

aviri gudutu

agg.:   gudutu


Traina (1868)

Gòdiri.

  • v. intr. Pigliar gusto e diletto; è men visibile e men intenso di gioire: godere.
  • Rallegrarsi: godere.
  • Darsi buon tempo, sguazzare: godere.
  • Avere, possedere, venirgli: godere.
  • gudirisilla: godersela, pigliarne tutto il diletto, darsi buon tempo.
  • Si dice anco delle piante, provarvi bene: godere o godersi un luogo.
  • Piacemi far alcune differenze che pur si danno in siciliano. Godere il... o un... chi lo gusta per sè, che ne approfitta. Godere del... chi ne partecipa, chi ne gusta i frutti o l'effetto. Godere in... o nel... chi vi si contenta e si crògiola, chi vi ripone ogni godimento.
  • dari a godiri o a godi e godi, pigliar a prestito dando in pegno un retaggio di cui il creditore ne goda: dar ad anticresi.
  • Prov. megghiu picca gudiri ca assai trivuliari, par chiaro, ma si dice di chi mena vita lunga e afflitta. P. pres. godenti o gudenti: godente. P. pass. godutu o gudutu: goduto.

La vuci di Traina veni dû Wikisource Talianu e veni pubblicata sutta la licenza CC BY-SA 4.0.