puisìa:
- 'Cussi è lu povireddu chi travagghia,
Trattatu cu lu lignu e la brigghia,
'Nte cannarozza ci àvi la tinagghia,
E 'nta lu saccu la brusca e la strigghia.
("Lu sceccu", Buttitta)
pruverbi:
- Si travagghia cchiù pri fari mali, ca pri fari beni. (Pitrè)
- Cui a lu caudu non voli travagghiari, mori di friddu.
- Ammàtula fai lu mussu a funcia; prima si travagghia e poi si mancia.
- Cui travagghia una sardina, e cui nun travagghia una gaddina.
travagghiari
prisenti
travagghiu
travagghii
travagghia
travagghiamu
travagghiati
travàgghianu
mpirativu
--
travagghia
travagghiassi
travagghiamu
travagghiati
--
passatu
travagghiai
travagghiasti
travagghiau
travagghiamu
travagghiàstivu
travagghiaru
mpirfettu ndi.
travagghiava
travagghiavi
travagghiava
travagghiàvamu
travagghiàvavu
travagghiàvanu
mpirfettu cung.
travagghiassi
travagghiassi
travagghiassi
travagghiàssimu
travagghiàssivu
travagghiàssiru
futuru
travagghirò
travagghirai
travagghirà
travagghiremu
travagghiriti
travagghirannu
cundiziunali
travagghirìa
travagghirivi
travagghirìa
travagghirìamu
travagghirìavu
travagghirìanu
participiu
aviri travagghiatu
agg.: travagghiatu
Traina (1868)
Travagghiari.
- v. a. Operar manualmente o intellettualmente: lavorare.
- – una cosa, fabbricarla, o ridurla alla voluta forma: lavorare una cosa. Vale anche, affaticarsi per avere tal cosa: faticare una cosa, affaticarsela.
- – la terra, coltivarla: levar la terra
- – di intagghiu, di smaltu ecc., è quanto dire intagliare, smaltare ecc.: lavorare di intaglio, di smalto ecc.
- Dar travaglio, affliggere: travagliare.
- intr. Sostenere fatica, darsi fatica: faticare, durar fatica.
- Essere in travaglio, in afflizione: travagliare.
- rifl. a. Sostener fatica: faticarsi, affaticarsi, travagliarsi.
- Impacciarsi, intromettersi: travagliarsi.
- Prov. cu' a lu cauru nun voli travagghiari, mori di friddu, o cu' nun travagghia a tempu caudu, patirà poi a lu tempu friddu, chi non lavora quando è il tempo, poi muor di fame: chi d'estate non lavora, nell'inverno perde la coda.
- cu' travagghia una sardina e cu' nun travagghia una gaddina, nella società chi non lavora è più retribuito di chi lavora, per cui un socialista francese ebbe ad esclamare, che l'operaio il quale fa le stoffe rimane nudo: chi fila ha una camicia e chi non fila ne ha due. E ciò finchè il lavoro non sia emancipato dal capitale.
- lu primu menzu di acquistari è lu travagghiari, e non il rubare!
- ammatula fai lu mussu a funcia, prima si travagghia e poi si mancia, e si dice anco, lassa di manciari, nun lassari di travagghiari: chi vuol riposare convien lavorare.
- cu' cchiù travagghia cchiù guadagna, almeno dovrebbe esser così.
La vuci di Traina veni dû
Wikisource Talianu
e veni pubblicata sutta la licenza
CC BY-SA 4.0.