Trova na Palora

palora
tìtulu
autori

cuntrariu  {sust.}

puisìa:

  • – Cosi ditti o' cuntrariu,
    fatti cuntati storti
    David era debuli
    e Golia era forti?
    ("David e Golia", Bonaccorsi)

granni  {agg.}

puisìa:

  • Studia, travagghia, scrivi... A to' 'nfilici
    vita di fatti e di pinseri ranni
    inchi quantu cchiù poi. E 'a genti dici
    parrann'i tia ca si' 'n'aquila ranni.
    ("Sempri bestia è (da Pirandello)", Bonaccorsi)

jisari  {verbu}

puisìa:

  • O furmicula
    accussì nica
    ssu gran cocciu
    vo' isari?
    ("O furmicula!", Bonaccorsi)

macinari  {verbu}

puisìa:

  • ma ddu vecchiu mulinu
    chinu di mulinari
    sempri cc'u stissu scrusciu
    cuntinua a macinari
    ("'U vecchiu mulinu", Bonaccorsi)

maritarisi  {verbu}

puisìa:

  • Iù chiudu l'eserciziu e cangiu vita.
    To' matruzza, 'a buttana, si marita.
    ("A buttana si marita", Bonaccorsi)

mulinu  {sust.}

puisìa:

  • 'Nta ddu vecchiu mulinu
    c'è sempri fudda di genti
    ma porta picca frummentu
    o non ni porta nenti
    ("'U vecchiu mulinu", Bonaccorsi)

palora  {sust.}

puisìa:

  • Iu cci dissi: "Ppi mmia
    una cchiù bella ancora,
    'a cchiù bella di tutti
    ppi fari 'na puisia,
    è 'a palora PALORA".
    ("A palora cchiù bella ppi fari 'na puisia", Bonaccorsi)

strata  {sust.}

puisìa:

  • Pirciò, figghia, vattinni pp'a to' strata
    ca sì picciotta e ancora sì vantata.
    ("A buttana si marita", Bonaccorsi)

tuppuliari  {verbu}

puisìa:

  • A disgrazia d'i disgrazii è tuppuliari
    sempri a 'n purtuni ca nuddu ti rapi.
    ("Disgrazii", Bonaccorsi)

vuscari  {verbu}

puisìa:

  • Abbasta! Figghia, semu du' buttani,
    cc'u picciuneddu ni 'uscamu 'u pani
    facennu 'n prezzu àutu ppi tia
    e 'nveci unu cchiù vasciu ppi mia
    ("A buttana si marita", Bonaccorsi)