cuntrariu {sust.}
puisìa:
- – Cosi ditti o' cuntrariu,
fatti cuntati storti
David era debuli
e Golia era forti?
("David e Golia", Bonaccorsi)
granni {agg.}
puisìa:
- Studia, travagghia, scrivi... A to' 'nfilici
vita di fatti e di pinseri ranni
inchi quantu cchiù poi. E 'a genti dici
parrann'i tia ca si' 'n'aquila ranni.
("Sempri bestia è (da Pirandello)", Bonaccorsi)
jisari {verbu}
puisìa:
- O furmicula
accussì nica
ssu gran cocciu
vo' isari?
("O furmicula!", Bonaccorsi)
macinari {verbu}
puisìa:
- ma ddu vecchiu mulinu
chinu di mulinari
sempri cc'u stissu scrusciu
cuntinua a macinari
("'U vecchiu mulinu", Bonaccorsi)
maritarisi {verbu}
puisìa:
- Iù chiudu l'eserciziu e cangiu vita.
To' matruzza, 'a buttana, si marita.
("A buttana si marita", Bonaccorsi)
mulinu {sust.}
puisìa:
- 'Nta ddu vecchiu mulinu
c'è sempri fudda di genti
ma porta picca frummentu
o non ni porta nenti
("'U vecchiu mulinu", Bonaccorsi)
palora {sust.}
puisìa:
- Iu cci dissi: "Ppi mmia
una cchiù bella ancora,
'a cchiù bella di tutti
ppi fari 'na puisia,
è 'a palora PALORA".
("A palora cchiù bella ppi fari 'na puisia", Bonaccorsi)
strata {sust.}
puisìa:
- Pirciò, figghia, vattinni pp'a to' strata
ca sì picciotta e ancora sì vantata.
("A buttana si marita", Bonaccorsi)
tuppuliari {verbu}
puisìa:
- A disgrazia d'i disgrazii è tuppuliari
sempri a 'n purtuni ca nuddu ti rapi.
("Disgrazii", Bonaccorsi)
vuscari {verbu}
puisìa:
- Abbasta! Figghia, semu du' buttani,
cc'u picciuneddu ni 'uscamu 'u pani
facennu 'n prezzu àutu ppi tia
e 'nveci unu cchiù vasciu ppi mia
("A buttana si marita", Bonaccorsi)