Trova na Palora

palora
tìtulu
autori

assicutari  {verbu}

puisìa:

  • Quannu lu cani è senza patruni,
    e munnu munnu va, circannu pani,
    malitrattatu è di li pirsuni
    e assicutatu di l'autri cani.
    ("Lu cani", Provenzano)

caminari  {verbu}

puisìa:

  • Ed iu, ntra scrusciu e fumu,
    mentri caminu,
    ni sta città putenti,
    viu la dibulizza, fragili, umana,
    di li sò emarginati,
    curcati 'nterra,
    darrè li porti
    tutti 'ncudduriati.
    Parinu cani senza li patruna,
    rugnusi e abbannunati.
    ("Caminu", Provenzano)

circari  {verbu}

puisìa:

  • Quannu di iornu va pi la so via,
    l'acqua, lu suli, lu friddu, lu ventu,
    ci fannu naturali cumpagnia.
    Poi chi la notti scinni a passu lentu,
    iddu si ferma e aspetta l'arba nova
    pi partiri e circari soccu 'un trova.
    ("Lu vacabunnu", Provenzano)

cumannari  {verbu}

puisìa:

  • Ottucent'anni fa, Re Federicu
    fu chiddu chi 'nSicilia cumannava.
    Fu un Re Nurmannu, di li genti amicu,
    saggizza e 'ntiligenza 'un ci mancava.
    ("Re Federicu e la lingua siciliana", Provenzano)

firita  {sust.}

puisìa:

  • Ma, la firita aperta,
    lu turmentu fisicu,
    lu straziu mentali,
    chissi nun scumparinu.
    Nun morinu.
    Restanu vivi
    e agonizzanti pi sempri!!!
    ("Li frecci di l'abusu", Provenzano)

freccia  {sust.}

puisìa:

  • Li frecci
    chi sigritamenti
    curpiscinu
    lu bersagghiu invisibili
    di la menti e lu corpu
    di la vittima
    di qualsiasi abusu,
    cadinu
    'nsemi a lu chiantu
    e lu sugghiuzzu,
    'nta l'abissu senza funnu
    di lu tempu.
    ("Li frecci di l'abusu", Provenzano)

gràpiri  {verbu}

puisìa:

  • Krushoff dissi: "Caru amicu miu
    chi grapiri la vucca nun voi chiù
    lu voi sapiri d'unni stava iu?
    Propriu d'unn'è, chi sì accamora tu!"
    ("Krushoff a lu cungressu", Provenzano)

prèscia  {sust.}

puisìa:

  • Caminu, nta li strati
    di sta città putenti,
    di sta città giganti,
    di sta città affuddata
    di machini e di genti
    chi hannu prescia
    e currinu chiù avanti.
    ("Caminu", Provenzano)

spìriri  {verbu}

puisìa:

  • Si qualchi Sicilianu 'un n'è sicuru,
    cu sunnu e soccu scrissiru, 'un c'è scusa;
    Mannati ad Arba Sicula li spisi,
    vi li spiremu 'nsicilianu e 'nglisi.
    ("Re Federicu e la lingua siciliana", Provenzano)