acqua {sust.}
pruverbiu:
- Unni mi mentu iu, lu mari vota, dissapita diventa l'acqua salata. (Nicotra)
arrifriscari {verbu}
puisìa:
- Sta voria di mari 'rrifrisca
li carni, cueta u pinzeri
n'aceddu...
("Voria di mari", Zagarella)
Calabbria {sust.}
puisìa:
- Ngi volìa 'nu bellu giardìnu,
tandi ghjùri e voschi di pinu.
Collini, mari e tandi mundi,
caddu, Suli e vajùni fundi.
'A Calabria cusì fu fatta...
e no ng'è terra mu l'appàtta.
("'A Calabria", Accetta)
ciumi {sust.}
pruverbiu:
- Tutti li ciumi e li ciumari currunu a lu mari. (Nicotra)
cuntentu {sust.}
puisìa:
- Lu populu
nu mari gghinu gghinu,
a villa vecchia
nu tiatru attentu...
e nu cuntentu ca
'un custava nenti!
("C'era na vota...", Zagarella)
furtuna {sust.}
pruverbiu:
- Dàmmi fortuna e jèttami a mari. (Nicotra)
lingua {sust.}
pruverbiu:
- Cui avi la lingua passa lu mari. (Nicotra)
luna {sust.}
puisìa:
- C'è la luna 'n menz' ô mari
Mamma mia, m' ê maritari.
(tradizionali)
mari {sust.}
pruverbi:
- Loda lu mari, e tèniti alla terra. (Nicotra)
- Mari, donna e focu dacci locu. (Nicotra)
- Lu mari jètta fora lu corpu mortu. (Nicotra)
- Unni mi mentu iu, lu mari vota, dissapita si fa l'àcqua salàta. (Nicotra)
pisci {sust.}
puisìa:
- Li pinzera comu pisci
natanu 'nto mari d'i ricordi.
("I chiavi da nostra lingua", Puleo)
reali {agg.}
puisìa:
- Sicilia, porti la cruna riali,
'Nta ssa tò testa magna cci cunveni,
Ca si' cchiù ricca di lu stissu mari,
E li to' figghi su tutti guirreri.
Si qualchidunu cci avi a cumannari,
Passassi sutta si curaggiu teni.
Sicilia, Sicilia, 'un dubbitari,
Nuddu ti pistirà sutta li pedi.
("Canti", n. 529, Pitrè)
sarvaggiu {agg.}
puisìa:
- Calabria, terra di Suli e di Mari,
terra serbàggia e fèra, ccà nescìvi,
tra 'sti limùni, 'st'aràngi e 'st'alìvi.
("Calabria, terra di Suli", Accetta)
terra {sust.}
pruverbiu:
- Cui pò jiri pri terra nun vaja pri mari. (Nicotra)
ventu {sust.}
pruverbiu:
- Quannu lu ventu veni di mari, pigghia la truscia e vattìnni a lavàri. (Nicotra)